Ce este intuitia?

      Cuvantul intuitie vine de la latinescul “intuir”, care s-ar traduce ca si “cunostere din interior”. Consider ca acest fel de a explica sensul termenului prezinta o foarte mare acuratete. Intuitia poate fi definita ca:
       - Instinct sau inclinatia nativa catre un comportament particular
       - O banuiala, o senzatia ce apare instantaneu in subconstient fara ca individul sa fie total constient
       - O stare care confera individului abilitatea de a “sti” ceva fara rationamente analitice, trecand peste limita intre constient si subconstient, dintre instinct si ratiune.

intuitionCu siguranta, fiecare dintre noi am avut macar o data in viata un moment in care am simtit ca ceva nu este in regula, ca nu ar trebui sa facem un anumit lucru. Sau poate un anumit sentiment de disconfort in prezenta cuiva fara a sti exact de ce. Si sigur, de cele mai multe ori, ratiunea noastra a incercat sa ignore aceste sentimente, sa le inlature ca fiind non-sensuri. Pentru ca noi, ca si cultura, am fost instruiti sa promovam rationalismul atunci cand suntem pusi in situatia de a lua o decizie, oricare ar fi aceasta.

       In subconstient insa, cred ca nu exista pesoana sanatoasa psihic, care nu s-a gandit macar o data la acea voce interioara, la acel ceva instinctual care vine din interior si care trece mai departe de limitele a ceea ce este rational sau logic.

       In fond, cred ca avem nevoie si de instinct si de ratiune pentru a lua cele mai bune decizii pentru noi, atat in viata profesionala, cat si in cea personala. Chiar daca multi dintre noi isi folosesc in mod inconstient instinctul pentru a lua diverse decizii, sunt putini cei care ar recunoaste deschis ca si-au urmat intuitia ca si instrument de ghidare. Ne rusinam sa spunem ca am avut o presimtire si am urmat-o, de multe ori chiar nu avem incredere in mesajele uneori codate pe care le primim instinctual, chiar si atunci cand avem nevoie cel mai mult sa ne bazam pe ceea ce simtim in interior. Din pacate, sunt doar prejudecati ale zilelor in care traim, pornind de la ideea ca diferenta esentiala dintre animal si om este data de existenta ratiunii si superioritatea acesteia asupra instinctului. Totusi, suntem animale, insa animale ce detin uriasul avataj de a avea si ratiune si instinct si, daca stam bine sa ne gandim, ar trebui sa folosim cu mai mult intelepciune acest avantaj. Nu este nevoie sa respingem ratiunea in favoarea instinctului, dar nici instinctual in favoarea ratiunii. Ar trebui sa gasim o cale sa le armonizam si sa folosim toate resursele pe care creierul ni le pune la dispozitie. Pana acum 100 de ani nu se stia aproape nimic despre subconstient, insa studii din ultimii ani au aratat ca doar 20% din materia cenusie a creierului este efectiv folosita in mod constient, in vreme ce 80 % se concentreaza pe subcostient. Pornind de la aceste rezultate ale studiilor realizate, ma intreb cum putem lua noi decizii in ceeqa ce ne priveste fara sa includem in actiune aceasta parte importanta a noastra numita subconstient.

       Cum sa profitam insa de subconstient si intuitive in viata de zi cu zi? Constientul este expert in logica, pe care o va folosi la maxim. La polul opus, subconstientul mental conecteaza fapte din trecut, present si viitor cu presimtiri si sentimente, intr-un mod nonlinear. Sfidand limitele de timp si spatiu, apare ca un proces criptic pentru constient. Un dialog intre constient si subconstient ar putea sa ne ajute in folosirea cu mai multa eficienta a celui din urma.

       Se pune si intrebarea daca intuitia este intotdeauna corecta. Raspunsul este direct conectat cu experientele prin care fiecare individ trece. Intuitia pura poate fi foarte pozitiva, insa daca este afectata de propriile ganduri si emotii poate fi partial sau chiar total negativa. Cu timpul insa, indivizii pot invata sa controleze experientele intuitive sis a indetifice cu mai multa precizie situatiile in care este posibil sa aiba dreptate.